Chiar mi s-a parut faina experienta de azi. Trebuia sa dam dovada de sinergie, strategie si creativitate. Ah, si punctualitate… Notiune pe care board-ul 3 nu o stie. Glumesc, normal, faza e ca noi am venit mai devreme la interviu cu vreo ora, dupa care sa fim anuntati ca o persoana din board-ul nostru a avut un accident cu masina si va intarzia un pic, vreo 2 ore. Buuun… normal ca am intrat la interviu destul de tarziu… nemancati, cu stomacul plin de limonada. Don’t ask!

Deci, parerea mea e ca am dat dovada de toate cele mentionate mai sus. Probabil nu la fel de mult ca restul echipelor (50 la numar daca nu ma insel). Cum ziceam, daca si coechipierii mei actuali vor dori la anul sa mai participam, sunt sigura ca vom fi mult mai pregatiti. Pentru asta o sa-i si mentionez: Armina, Fabian si cele 2 Irine… You’re the best!

Cum ziceam intr-un articol mai vechi pe blog-ul meu personal: we’re the best, but we’re too busy to admit it! Acum… sa vedem daca blogul nostru va castiga ceva in cadrul concursului de blog-uri OC2009.

Si ne vedem la Conferintele de la OC2009!

Keep in touch!

Fundita puzzle – simbolul campaniei internationale de constientizare asupra autismului.

De ce puzzle? Pentru ca puzzle-ul reflecta misterul si complexitatea autismului. Culorile si formele variate reprezinta diversitatea oamenilor si a familiilor care se confrunta cu aceasta afectiune. Fundita, insa, are o luminozitate care semnifica speranta – speranta ca prin cresterea constientizarii asupra autismului si prin interventie timpurie si tratamente adecvate, persoanele cu autism vor avea o viata mai implinita si mai completa. (Sursa: ASA – Autism Society of America)

Autismul este un sindrom comportamental definit de un curs caracteristic si de aparitia simultana a unor purtari particulare în trei mari domenii. În acest moment, cea mai utilizata definitie a autismului este cea publicata în 1944 de catre Asociatia Psihiatrica Americana în Manualul de diagnostice si statistice al bolilor mintale (Diagnostic and Statistic Manual of Mental Disorder)- DSM-IV. Pentru a se stabili un diagnostic de autism, aceasta definitie presupune ca individul sa manifeste:
(1) o scadere în interactiunea sociala;
(2) o scadere în comunicare;
(3) un comportament, interese si activitati restrictive, repetitive si stereotipe;
(4) simptomele aparute înaintea vârstei de 3 ani.

Studiile recente demonstreaza ca autismul are o baza biologica dar nu s-au determinat înca mecanismele patogenice.La fel ca orice alta boala comportamentala, autismul este foarte probabil rezultatul final al diferitelor cauze si cai biologice. Cea mai buna dovada este faptul ca 10% din indivizii autisti au totodata si o stare medicala fragila (de exmplu: sindromul X, scleroza, “congenital rubella”) despre care se crede ca le-a cauzat simptomele autiste. La ceilalti 90% indivizi unde nu apare nici o alta boala, s-a descoperit ca factorul genetic are o mare importanta. Dovada acestei afirmatii provine din studiul familiilor si a gemenilor. Studiul familiilor a demonstrat ca desi riscul aparitiei autismului (adica de a avea un al doilea copil autist) este de doar 2-5%, aceasta rata este de 100 de ori mai mare decât rata aparitiei autismului la restul populatiei. Studiul gemenilor a demonstrat ca autismul care apare la ambii membri ai unei perechi identice de gemeni (adica gemenii monozigoti care au 100% acelasi material genetic) are o rata mai mare (peste 60%) decât cea de 3-5% a autismului care apare la ambii membri ai unei perechi de gemeni (adica la gemenii dizigoti care au doar 50% acelasi material genetic). Concluzia acestor studii este ca autismul e o boala genetica si e rezultatul interactiunii a mai multor gene. Studii genetice au încercat sa descopere gena sau genele care sunt responsabile pentru cauzarea autismului în majoritatea cazurilor dar desi unele zone ale genomului uman sunt considerate ca loc de dezvoltare pentru gene defecte, înca nu s-a identificat nici o gena care sa joace un rol în cauzarea autismului.

Faptul ca autismul e considerat o boala genetica pare greu de crezut pentru ca rareori se poate observa o familie cu mai mult de un membru autist. Totusi, un astfel de criteriu poate duce la concluzii gresite din mai multe motive. În primul rând, comparat cu alte boli despre care se crede ca se mostenesc (diabet, hipertensiune) autismul este foarte neobisnuit. În al doilea rând, foarte putini dintre indivizii autisti se casatoresc si au copii, eliminând astfel unul dintre cele mai obisnuite moduri de transmitere (adica de la un parinte afectat la copil) si în mod sigur scazând numarul familiilor cu mai mult de un membru autist. În sfârsit, se pare ca familiile care au deja un copil autist, în general îsi limiteaza planurile de a avea alti copii.

Noile cercetari arata ca o interventie facuta devreme în modul de comportare al pacientului poate avea un rol important în tratamentul autismului. Se încearca sa se descopere care aspecte ale tratarii timpurii a comportamentului sunt mai importante si care indivizi autisti ar putea beneficia cel mai bine de aceste interventii. S-a încercat crearea unor dispozitive care sa poata diagnostica din timp prezenta bolii. “The Checklist for Autism in Toddlers”(CHAT) este un aparat utilizat de catre medicii primari pentru detectarea autismului la copiii de 18 luni. “The Autism Diagnostic Interview”(ADI) si algoritmul de diagnosticare ce îl acompaniaza pot stabili prezenta autismului la copiii în vârsta de 2 ani.

Pe lânga diagnosticarea din timp, un pas critic în tratamentul unui copil autist este o evaluare initiala foarte minutioasa. Aceasta evaluare necesita prezenta unei echipe multidisciplinare de medici, incluzând un psiholog care sa testeze abilitatile intelectuale ( IQ ), un medic logoped care sa evalueze limbajul, un consultant în educatie care sa determine apitudinile de citire si comportament scolar, un psiholog sau psihiatru care sa decopere o potentiala problema de comportament.

Desi nu exista tratament pentru autism, totusi medicii au ajuns la un consens: un tratament adecvat are un impact important asura bolii. Tinta tratamentului este: sa faciliteze dezvoltarea sociala si a limbajului; sa scada din problemele comportamentale (comportament ritualistic, agresivitate sau hiperactivitate); sa determine dezvoltarea unor aptitudini pentru functionarea independenta; sa ajute familiile sa faca fata bolii. Interventiile comportamentale care se pare ca au avut rezultate difera de la unele simple, cum ar fi antecedentele (prevenirea unor schimbari care sunt pe cale sa apara, pentru a limita traumele ce rezulta în urma unei schimbari abrupte) pâna la încercarea de a învata pacientul comportamente alternative care sa le înlocuiasca pe cele aberante existente (sa dea mâna în loc sa atinga pe cineva într-un mod nepotrivit aunci când ii saluta). Antrenamentul pentru aptitudinile sociale este destul de folositor pentru copii care deja pot vorbi, adolescenti si adulti cu autism. Rezultate importante s-au obtinut si în încercarea de a oferi si mentine un adult autist într-un loc de munca platit.

Se pare ca si anumite medicamente au un efect benefic în problemele de comportament, cum ar fi cele care inhiba serotonina; acestea descresc numarul comportamentelor repetitive, ritualistice si stereotipe precum si a agresivitatii. Si alte medicamente au fost folositoare în tratarea unor comportamente care nu sunt trasaturi definitorii ale bolii (stimulanti ai hiperactivitatii, , neuroleptice pentru agresivitate si antidepresive pentru schimbari episodice de stari, somn, pofta de mâncare, nivel al energiei si grad de iritiabilitate despre care se crede ca reflecta o boala afectiva).

http://www.autism.ro

http://www.invingemautismul.ro

IMPREUNA INVINGEM AUTISMUL

Asa ca vineri o sa dam dovada de cei trei S : Sinergie, Strategie si S..creativitate. Si ce… ar mai fi?da, da. Punctualitate.

 

A person who won’t read has no advantage over one who can’t read.
Mark Twain

Always speak the truth, think before you speak, and write it down afterwards.
Lewis Carroll

As the world’s finest democracy, we do not do guillotines. But there are other less bloody rituals of humiliation, designed to reassure the populace that order is restored, the Republic cleansed.
William Greider

What we play is life.
Louis Armstrong

A problem is a chance for you to do your best.
Duke Ellington

Accept the things to which fate binds you, and love the people with whom fate brings you together, but do so with all your heart.
Marcus Aurelius

Where men seek perfection they only find the butchering of ideals and the perversion of human nature. Nothing is sacred, few call upon the heavens, many carve fake idols in wood and stone and asphalt and glossy magazines, forever purified in the fire of industry, pop and the all powerful side order of fries.

I found myself on a dismal beach amongst piled corpses of poets, writers, philosophers and prophets whos lives have come to past… Friedrich Nietzche lay nearby. Birds where eating his thoughts and memories… 

We do not condemn, we do not condone, we just exist for we are strong.

Voiam să încep cu “Reclamele şi muzica au mers dintotdeauna mână în mână.” dar mi-am dat seama că nu ar fi o afirmaţie prea fericită. Muzica e un limbaj de sine stătător, nu merge “mână în mână” cu altceva pentru că nu are nevoie. Dar funcţionează ca un cârlig excelent pentru atenţia receptorilor. La capătul celălalt al undiţei se află, deseori, publicitarii. La început muzica era folosită în publicitate ca instrument mnemonic, adică rima şi repetiţia erau introduse (da, în mod obsesiv) pentru ca ascultătorul să rămână cu numele brandului în minte.

Din fericire vremea jingleurilor a trecut, iar acum muzica este “angajată” să realizeze un transfer de interes, să capteze un sentiment, să introducă o atmosferă, să te trimită cu gândul la o gamă de amintiri…pe scurt, să creeze o coloană sonoră pentru viaţă. Totul în numele profitului sponsorului, fireşte. Primul jingle a fost difuzat la radio în 1926 şi a însemnat începutul unei manii pentru cerealele Wheaties. Versurile: Have you tried Wheaties?/They’re whole wheat with all of the bran./Won’t you try Wheaties?/For wheat is the best food of man. Ştiu ce o sa spuneţi-cum de au prins aşa nişte versuri? Nu trebuie să vrei să reţii aşa ceva, pur şi simplu se întămplă. Reclamele căntătoare au devenit rapid o tendinţă, iar răspândirea televizoarelor în deceniile următoare a însemnat combinarea de imagini puternice cu piese care să atingă corzi sensibile. În anii ’60 Coca Cola folosea artişti precum Marvin Gaye, The Supremes şi Ray Charles în reclame. Pepsi şi 7-Up au folosit muzica drept ocazie pentru a se diferenţia, apelând la artişti rock – cu priză la publicul tânăr.

În anii ’80 muzica din reclame era deja un subiect controversat. Bruce Springsteen a început protestul, spunând nu publicitarilor care voiau să cumpere drepturile de difuzare pentru piesa Born in the U.S.A. Alţi artişti care i-au urmat exemplul: Billy Idol, Neil Young, Bob Seger, Joan Jett ( care a capitulat pănă la urmă dacă e să ne luăm după printurile de la Converse). Următoarea mişcare? Advertisingul face cunoştinţă cu muzica hip-hop (the beginning of a beautiful friendship). LL Cool J promovează mărci precum Zest, Levi’s, Air Jordans, parfumul Devon, Jaguar şi lista nu se opreşte aici. Run DMC devine primul rapper lider al unei campanii TV (la Adidas). Important a fost de fiecare dată ca oamenii de publicitate să detecteze potenţiale tendinţe muzicale şi sociale şi să le fructifice.

Asta sau să apeleze la muzica celor de la Rolling Stones. Trupa Rolling Stones nu s-a opus colaborării cu mărcile şi a dovedit prin fiecare piesă că poate crea momente memorabile si poate susţine reclame de succes. Mai întâi au avut un turneu sponsorizat de Jovan/Mosk Oil, apoi au devenit imaginea McDonnell Douglas, ajutând la promovarea avioanelor F/A-18 cu piesa “Get Off of My Cloud”. În 1995 au dat lovitura cu piesa “Start me up”, folosită în costisitoarea campanie ( haha) Microsoft. Sigur vă amintiţi şi de piesa “She’s a rainbow” din spotul D’oh -Sony Bravia. Că tot veni vorba de Sony Bravia, spotul lor intitulat “Bubbles” este exemplul perfect de cum publicitatea poate aduce în atenţia publicului larg artişti indie. Mă refer la atmosfera perfectă creată de piesa “Heartbeats” a lui Jose Gonzales. La fel, piese mai vechi şi în mod nedrept uitate revin în playlistul de la petreceri (precum Love of my life şi Can’t take my eyes off you, de la Carlsberg).

În publicitatea românească, nu cea de atunci (“Loz in plic / Colorat si mititel / Loz in plic / Dar cu premii mari in el”) ci cea de acum, se întâmplă cam acelaşi lucru. Artişti independenţi şi “proaspeţi” îşi croiesc drum în topurile autohtone după ce au fost ascultaţi şi preluaţi din reclame. În mod paradoxal, şi muzica are nevoie de vizibilitate, la fel ca orice alt produs (da,da, ştiu ce am zis la începutul articolului). Exemple: Weezer, Citizen Cope, Regina Spektor, etc

Cea mai tare realizare a unei reclame în materie de promovare de muzică? În 2008 piesa “Paper planes” a artistei M.I.A., complet neobservată până atunci, a apărut în trailere de filme (Pinneaple Express, Slumdog Millionaire) şi a fost nominalizată la Grammy ca rezultat direct al expunerii primite astfel.

Noua campanie T-mobile arată câţi oameni pot fi mobilizaţi într-un flashmob dansant, la metroul londonez în ora de vârf. Nu ştiu, o fi bine, o fi rău, dar arată (şi sună!) foarte distractiv.

Si, daca nu era suficient, aglomeratia spontana a avut parte de un follow-up in Trafalgar Square, unde una dintre cele mai cu carlig piese din istoria muzicii britanice (Hey Jude de la Beatles) a adunat 13 500 de amatori de (T-mobile?) karaoke. Electrizant, emotionant si complet aleatoriu. Pe cand si la noi?

“Life’s too important to be taken seriously” (Oscar Wilde)